Care este rolul sistemului nostru imun?

Sistemul imun este o rețea de celule care se organizează pentru a ne apăra organismul împotriva organismelor externe cum ar fi microbii. Această apărare se realizează prin eliminarea directă a agresorului cu ajutorul unor celule specifice (globule albe) care înghit organismul străin sau care produc diferite substanțe de apărare, precum anticorpii (sinonimi cu imunoglobulinele), enzimele, citokinele sau peptidele antimicrobiene. În unele situații, acest sustem de apărare poate chiar să păstreze "memoria" infecției și, astfel, să răspundă mai eficient la infecții similare. Acest principiu de memorie a sistemului imunitar se aplică în timpul vaccinării și ne protejează împotriva bacteriilor, a virusurilor și a altor microorganisme, cum sunt paraziții și ciupercile.

Cum se formează sistemul imun?

Toate ființele vii au sistem imun. Acesta este format din două niveluri de apărare imună cu rol complementar.

Primul nivel de apărare imună este imunitatea înnăscută. Aceasta este formată din țesuturile care constituie o barieră, de exemplu pielea sau mucoasele și din celulele imune, precum anumite celule albe din sânge (polimorfonucleare și monocite). Rolul acestei imunități este de a elimina microbul prin digerarea acestuia și prin provocarea unei reacții inflamatorii. Constituenții acestei reacții inflamatorii (enzime, radicali liberi, citokine) contribuie la eliminarea intrusului (microbului). Odată digerate, resturile microbiene vor fi utilizate pentru a activa celule specifice - limfocitele, care fac parte din cel de-al doilea nivel de apărare imună. Imunitatea înnăscută este imediat eficientă, dar nu dezvoltă memorie imunologică.

Al doilea nivel de apărare imună, imunitatea adaptivă, este specific. Acesta se bazează pe globulele albe din sânge numite limfocite T și B. Aceste limfocite, odată educate, recunosc în mod specific agresorul sau resturile acestuia și răspund în mod corespunzător pentru a elimina orice intrus care a supraviețuit acțiunii primului nivel de apărare imună. Fiecare agresor este apoi eliminat prin acțiunea limfocitelor T și prin acțiunea anticorpilor produși de limfocitele B. În timpul primei întâlniri cu agresorul, răspunsul limfocitelor este destul de lent în comparație cu răspunsul imunității înnăscute, care actionează mai rapid. Cu toate acestea, în cazul unei agresiuni ulterioare, răspunsul limfocitelor este mult mai rapid, mai intens și mai durabil, deoarece limfocitele au păstrat memoria agresorului. Aceasta este memoria care ne protejează după o vaccinare.