Cortizonul poate fi administrat pe cale orală (per os) sub formă de comprimate, prin injecție intramusculară sau intravenoasă (directă sau perfuzie), local prin infiltrație articulară sau, în final, prin aplicarea directă pe piele (percutanată) în raport cu articulația (gel, cremă...) sau pe anumite erupții cutanate lupice.
Calea obișnuită de administrare rămâne cea orală, cu comprimate. Medicamentul pe care îl recomandăm este prednisonul/prednisolonul, deoarece este mai puțin toxic în cazul utilizării prelungite, decât alte preparate.
Calea intravenoasă obișnuită este perfuzia. Ideea este de a administra, în câteva ore (între 2 și 6 ore), o cantitate mare de cortizon pentru a obține un efect antiinflamator și de reducere importantă și imediată a durerii (cu evitarea efectelor nocive ale acestui tip de tratament dacă ar fi fost administrat pe cale orală într-o doză echivalentă).
Perfuziile sunt de obicei repetate 3 zile consecutiv. Această modalitate terapeutică se numește "puls terapie cu cortizon". Efectul acestei perfuzii durează de obicei câteva săptămâni.
Cu toate acestea, acest tip de tratament necesită precauții speciale (examinări înainte de perfuzie, odihnă riguroasă și monitorizare în timpul și după perfuzie). Acest lucru justifică spitalizarea pentru administrarea sa. Mai rar, în lupus, cortizonul poate fi administrat sub formă de injecție articulară. Acest lucru este posibil în special în articulațiile mari, cum ar fi genunchiul, în cazul unui revărsat articular recurent, care este rar.
Există mai multe căi de administrare a cortizonului
> Cele mai frecvente sunt administrarea orală (comprimate) și intravenoasă.
> Efectele pozitive și negative ale cortizonului sunt legate de doza de cortizon primită, indiferent de calea de administrare.