Da. O bună igienă alimentară (o dietă echilibrată) este necesară în toate bolile inflamatorii și chiar pentru oricine! Ca punct de plecare, așa-numita dietă mediteraneană oferă beneficii care sunt demonstrate în mai multe boli reumatice. Această dietă include un consum ridicat de ulei de măsline, leguminoase, cereale, fructe și legume, un consum moderat spre ridicat de pește, un consum moderat de produse lactate (mai ales sub formă de brânză și iaurt) și un consum redus de produse din carne care nu sunt din pește. Beneficiile unei diete specifice lupusului sunt foarte des menționate. În realitate, această dietă poate avea trei obiective diferite.

Dieta poate ajuta la controlul unui eventual exces de greutate și, mai ales, la evitarea riscului de ateromatoză a arterelor, care este o problemă semnificativă în lupus (chiar și în absența obezității).

Ateromatoza este o boală a pereților vaselor, cauzată parțial de anomalii ale grăsimilor (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie), dar și de existența unei boli inflamatorii cronice, cum ar fi lupusul. O alimentație echilibrată ar trebui, așadar, să permită normalizarea nivelului de colesterol, prin evitarea grăsimilor animale "rele" (unt, smântână, mezeluri), în beneficiul grăsimilor vegetale "bune" (ulei de măsline...). În unele cazuri, este indispensabilă o monitorizare dietetică și medicală.

Dieta poate avea ca scop limitarea riscurilor legate de cortizon.

De asemenea, dieta poate avea ca scop încercarea de a controla lupusul, prin "păcălirea" răspunsului imun. Pentru aceasta, au fost sugerate diferite abordări, dar niciuna dintre ele nu a fost validată în lupus. Unele diete recomandă excluderea unuia sau mai multor alimente. Anumite alimente (produse lactate, grăsimi animale, gluten, produse cerealiere etc.) ar putea interfera cu sistemul imun, modificând flora tractului intestinal. Chiar dacă aceste diete dau uneori impresia că îmbunătățesc situația, nu există dovezi științifice care să demonstreze acest lucru. Mai mult, excluderea prelungită a acestor alimente poate duce la numeroase carențe alimentare și poate avea consecințe asupra stării generale și, eventual, asupra oaselor (risc de osteoporoză).

În cazuri rare, unii pacienți raportează acuze dureroase după anumite alimente. Acestea ar putea reflecta existența unei reacții de intoleranță alimentară la anumite produse (în special lactate sau cereale). Această reacție este adesea dificil de demonstrat. Această situație poate fi discutată cu medicul dumneavoastră, care vă poate cere să excludeți alimentul suspect din alimentație timp de 6 săptămâni (test de oprire), iar apoi să îl reintroduceți.

Se spune că postul, urmat eventual de o dietă lacto-vegetariană, ajută la reducerea inflamației, dar această atitudine nu are nicio bază în lupus. În plus, este periculos să postiți pentru o perioadă lungă de timp, din cauza riscului de carență de vitamine. S-au făcut experimente științifice pentru a încerca să se modifice comportamentul sistemului imun prin absorbția de diferite molecule, cu scopul de a induce o toleranță imună orală. Deocamdată, nu există nicio aplicație în lupus.